Seria de articole referitoare la realiarea cablajelor imprimate (acasa sau in regim de mic atelier) vor continua in urmatoarele zile cu metoda folosirii foliei press'n peel si apoi cu folosirea unui pen plotter.
De asemenea vom mai prezenta performante realizate folosind o masina de gravat in coordonate.

Prima faza care urmeaza dupa realizarea unui cablaj imprimat de calitate (folosind una din metodele enumerate pana acum) este realizarea unui cablaj dublu placat (sau cu mai multe straturi) cu gauri metalizate.

Una dintre metodele posibile a fi folosite este depunere initiala a unui strat conductor subtire folosind o camera de bombardament ionic.
In cele ce urmeazã voi face o scurtã prezentare a ei.


Elementul principal îl constituie camera de bombardament, realizatã dintr-o cuvã paralelipipedicã di sticlã. Astfel de cuve se foloseau ca bacuri pentru bateriile de acumulatori din fostele centrale telefonice.

Poziþia de lucru este cu gura în jos. În fundul cuvei am practicat un orificiu cu diametrul de 13 mm, în care am fixat un dispozitiv de glisare realizat prin strunjire dintr-un material electroizolant (amestec de mat din fire de sticlã, aerosil, rãºinã poliestericã preacceleratã ºi întãritorul corespunzptor). Acest dispozitiv poate fi confecþionat ºi din alte materiale dielectrice (duramit, textolit, teflon etc.) sau din materiale conductoare (alamã, bronz, aluminiu etc.). Aspectul ºi cotele sale principale sunt date in figura de mai jos:



Dispozitivul se introduce în orificiul din fundul cuvei ºi se strânge cu ajutorul piuliþei, prevãzând pe ambele feþe ale fundului cuvei câte o garniturã din cauciuc, aºa cum prezintã imaginea urmãtoare:



Prin dispozitivul de glisare trece o tijã din alamã cu diametrul de 6 mm. Fixarea acestei tije la înãlþimea doritã se obþine prin înºurubarea cãpãcelului cu filet interior, asfel încât garnitura din cauciuc sã fie strânsã în locaºul ei.

Tija îndeplineºte douã roluri:
- cel de bornã de contact cu polul negativ al sursei de înaltã tensiune;
- suport pentru catodul camerei de bombardament.

Catodul este constituit dintr-o placã metalicã având compoziþia metalului care urmeazã sã fie depud pe supotrul pe care se realizeazã bombardamentul ionic.

Pe buza cuvei se lipeºte de jur împrejur, cu adeziv siliconic pentru instalaþii sanitare, o garniturã din cauciuc de felul celor folosite la etanºeizarea geamurilor cu barierã termicã, asfel încât planul garniturii sã nu aibã nici o întrerupere prin care ar putea pãtrunde aerul.

Anodul instalaþiei este alcãtuit dintr-o placã metalicã perfect dreaptã, planeitatea fiindu-i asiguratã pe o maºinã de rectificat. Dimensiunile anodului trebuie sã depãºeascã cu minim 5 mm dimensiunile exterioare ale cuvei, astfel încât eventualele alunecãri ale acesteia pe timpul pregãtirii lucrului sã nu o scoatã înafara suprafeþei anodului.



Pentru lucrul cu instalaþia este nevoie de:

- un catod cu dimensiuni uºor mai mari decât dimensiunile plãcii þintã (cea pe care se depune metalul), din metalul care urmeazã sã fie bombardat;
- o sursã de înaltã tensiune continuã (preferabil reglabilã), capabilã sã asigure 2...4 KV/30...40 mA;
- o pompã pentru vidarea cuvei de bombardament (instalaþia de care dispun este prevãzutã cu o pompã cu pistonaºe acþionatã - prin intermediul unui reductor - de un motor electric, pompã cu care obþin depresiuni de pânã la 0,075... 0,005 torr).

Funcþionarea instalaþiei se bazeazã pe principiul descãrcãrilor electrice în vid, între doi eletrozi cu suprafeþe plane, supuºi unei diferenþe de potenþial. La o anumitã valoare a depresiunii ºi o anumitã dferenþã de potenþial, electronii eliberaþi de catod reuºesc sã ajungã la anod. Emisia electronicã depinde de natura catodului, de diferenþa de potenþial dintre electrozi, cu suprafaþa electrozilor ºi cu temperatura din incintã. Cum ultimul parametru este relativ constant, metalul din care este realizat catodul este impus de metalul care urmeazã sã bombardeze placa þintã iar suprafaþa lui de asemenea trebuie sã þinã seama de suprafaþa þintei, mãrirea emisiei electronice poate fi obþinutã fie pe seama mãririi diferenþei de potenþial dintre catod ºi anod, fie prin crearea unui vid cât mai înaintat.

Practic instalaþia funcþioneazã ca o camerã de descãrcare de tip Crookes:
- la o depresiune în camerã de cca. 0,1 torr ºi la o diferenþã de potenþial între electrozi de cca. 1 KV, între electrozi apar primele linii de descãrcare;
- micºorând în continuare presiunea, acestor linii le iau locul descãrcãrile sub formã de scântei de culoare albãstruie;
- la o presiune de 0,1... 0,05 torr, între catod ºi anod va apãrea o zonã întunecatã, cunoscutã sub numele de spaþiul întunecat Crookes. totodatã, catodul începe sã se acopere de o peliculã subþire strãlucitoare;
- pe mãsurã ce se reduce ºi mai mult presiunea din camera de bombardament, acest spaþiu devine tot mai gros, devenind maxim undeva în jurul valorii de 0,01 torr.

În vederea obþinerii de bombardamente ionice, se procedeazã astfel:
- se confecþioneazã un catod de dimesniunu corespunzãtoare, cãt mai plan, din metalul care urmeazã sã fie depus pe placa þintã;
- se unge garnitura din dispozitivul de trecere ºi garnitura de etanºare de pe buza cuvei cu vaselinã siliconicã;
- se pune placa þintã la mijlocul anodului ºi se acoperã cu cuva de bombardament;
- se regleazã poziþia tijei culisante astfel încât sã se asigure o înãlþime a catodului faþã de placa þintã de 20... 25 mm;
- se porneºte pompa de vid ºi se aºteaptã scãderea presiunii pânã la 0,1 torr;
- se conecteazã sursa de înaltã tensiune ºi se regleazã valoarea ei la cca. 2,5 KV;
- se urmãreºte pe miliampremetrul sursei începerea creºterii curentului. La nevoie, se mãreºte uºor tensiunea de lucru;
- se continuã micºorarea presiunii pânã când pe catod apare pelicula luminoasã (lumina catodicã);
- se decupleazã sursa de înaltã tensiune ºi se ridicã uºor tija port-catod (cu pânã la 5 mm);
- se recupleazã sursa ºi se continuã micºorarea presiunii pânã la valoarea de 0,01 torr;
- la nevoie se ajusteazã valoarea tensiunii, astfel încât potiþia catodului sp asigure o grosime cât mai mare a spaþiului întunecat dintre catod ºi anod;
- când se obþine grosimea maximã a acestui spaþiu, se opreºte pompa de vid ºi se continuã bombardamentul pânã la obþinerea grosimii dorite a depunerii.

Consideraþii privind depunerile:
- pe timpul bombardamentului ionic, atomii de gaz care intrã în compoziþia aerului din camera de bombardament sunt antrenaþi spre suprafaþa plãcii þintã, defavorizând calitatea depunerilor (suprafeþe poroase). Pentru a se obþine suprafeþe cât mai compacte, este necesarã reducerea presiunii pânã la valoarea admisã de instalaþia de vacuumare. De acest lucru se va þine seamã la dimensionarea camerei de bombardament, astfel încât sã fie evitate imploziile ca urmare a tingerii limitei de rezistenþã mecanicã a pereþilor camerei;
- viteza de depunere depinde de metalul din care este constituit catodul. Astfel, aurul, argintul, cuprul, plumbul, staniul se depun mult mai repede decât altele cum ar fi aluminiul, nichelul, fierul sau magneziul;
- grosimea depunerilor metalice este propoerþionalã cu durata procesului, astfel încât mãrirea duratei duce la obþinerea unor pelicule groase;
- constanþa grosimii peliculei depuse depinde de paralelismul dintre catod ºi anod.

Informatiile au fost preluate si partial prelucrate de pe site-ul http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=80167&hl=cablaje%20imprimate&st=30.